ZAREA. Companie cu traditie de 100 de ani

ZAREA, lider în categorie, reprezintă expresia tradiției și experienței în vinuri spumante şi băuturi distilate în România.

Cu o expertiză de peste 100 de ani, datând încă din 1912, ZAREA este cea mai inovatoare și mai dinamică companie românească de profil. În portofoliul său se regăsesc peste 16 branduri locale şi internaţionale de tradiţie.

La ZAREA lucram intr-o companie cu traditie de 100 de ani si suntem mandri de experienta si reputatia noastra. Misiunea noastra este aceea de a ne incanta consumatorii in fiecare dintre momentele fericite ale vietii, de a le oferi bucuria, suprinderea si oportunitatea de a redescoperi savoarea unica a imbinarii experientei date de traditie cu standardele lumii contemporane.

Avem viziunea de a redeveni cel mai mare jucator de pe piata romaneasca de vinuri spumante si bauturi alcoolice. Avem la baza doi piloni importanti: brandurile noastre si oamenii.

Valorile noastre traseaza modul in care lucram impreuna, iar perpetuarea valorilor ne aduce mai aproape de viziunea noastra.

Atingerea viziunii noastre depinde de contributia si angajamentul tuturor angajatilor. Valorile noastre traseaza modul in care lucram impreuna, iar perpetuarea valorilor ne aduce mai aproape de viziunea noastra.

Artesana. Arta branzeturilor naturale si sanatoase

La Tecuci, oamenii pasionați de la Artesana, o fabrică de procesare a laptelui românească care apreciază calitatea înaintea cantității, brânza este preparată cu grijă prin metode tradiționale, cu scurgerea în voie a zerului, fără folosirea greutăților sau a altor procese mecanice. Brânzeturile conțin numai lapte, fermenți lactici, cheag și sare.

Laptele este pasteurizat la 72 de grade, temperatura optimă la care se distrug germenii periculoși. Prin comparație, brânza tradițională de stână se face cu lapte neasteurizat iar în producția industrială acesta se pasteurizează la 100 de grade distrugând o parte din vitaminele și antioxidanții prezenți în mod natural în lapte.

‘Daca esti la fel de pasionat ca noi de mancarea curata, fara pesticide si aditivi, iaurtul ecologic Artesana este baza de plecare.

Aceleasi calitati specifice iaurturilor Artesana sunt acum completate de laptele provenit doar din agricultura ecologica romaneasca de calitate.

Nu ne sfiim sa spunem ca aproape am atins perfectiunea!’ Alina si Daniel Donici

Danube Caviar. Standardul superior de calitate a caviarului romanesc, de peste 25 de ani

Calitatea productiei de caviar este asigurata in cadrul propriilor ferme de acvacultura. Acestea sunt construite respectand cele mai riguroase standarde internationale si folosesc cele mai noi tehnici si studii din domeniul acvaculturii.

Acest cadru permite specialistilor nostri efectuarea de studii si cercetari noi ce conduc la obtinerea de produse de calitate premium.

Pentru ca activitatea noastra ia in considerare mediul inconjurator, echipa noastra utilizeaza surse regenerabile de energie si cele mai eficiente tehnici de exploatare ale resurselor naturale. Alaturi de acestea, suntem implicati in proiecte de conservare si repopulare cu sturioni a Dunarii si a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.

Cu o experienta vasta in domeniul acvaculturii si sturioniculturii, echipa noastra a efectuat un numar mare de cercetari stiintifice. Acestea au contribuit, de-a lungul timpului, la obtinerea celor mai bune rezultate in cresterea si reproducerea sturionilor si la procesarea unor produse de calitate superioara.

Artesana, Arta Branzeturilor Naturale si Sanatoase

Cele mai noi produse Artesana, în noul ambalaj din biopolimer, 100% compostabil și biodegradabil: iaurtul ecologic și brânza proaspătă mató.

Brânza mató face parte din dieta mediteraneeană de mai bine de 700 ani, putând fi consumată ca atare, în salate sau ca desert cu miere și nuci.

Noi am preluat rețeta ibericilor și am îmbunătățit-o cu laptele nostru românesc și ecologic, de la Vatra Dornei, pentru un gust desăvârșit, dincolo de orice timp și spațiu geografic.

Nu are sare adăugată, fiind astfel potrivită pentru copii de orice vârstă.

Desi Romania nu este recunoscuta pentru branzeturile sale, am invatat sa combinam caracterul puternic al branzeturilor din Pirineii spanioli cu fragilitatea si rafinamentul branzeturilor frantuzesti. Trufele negre, nucile si condimentele sunt atent selectionate si dozate de artizanii nostri.

Branzeturile Artesana® se obtin prin scurgerea in voie a zerului, fara folosirea greutatilor sau a altor procese mecanice. In acest fel, produsul finit isi pastreaza proprietatile care ii confera un gust unic.

Ana Consulea, Cofetar & fondator Zexe Braserie

Ana Consulea este cofetar și fondator al Zexe Braserie, un loc născut din dorința de a reda savoarea cofetăriei românești.

La doar 29 de ani, Ana Consulea este deja un nume cunoscut în lumea iubitorilor de deserturi din București (și nu numai). A studiat arta cofetăriei în Franța, la Școala de Cofetari din Montbeliard, unde a avut șansa să învețe de la nume mari din cofetăria artizanală: Eric Vergne, Pierre Herme, supranumit „zeul macarons”, și Miackel Azouz. După un an de cursuri intense, în 2012, Ana s-a întors în România, hotărâtă să schimbe gusturi și mentalități și să arate publicului din România că avem o cofetărie robustă și plină de personalitate, originală tocmai prin caracterul ei cosmopolit.

Cofetarul a reușit rapid să atragă atenția publicului amator de dulciuri de calitate, prin linia de deserturi servită în restaurantele familiei, Zexe. Inițiativa de a-și deschide o braserie proprie, în care toate prăjiturile să stea sub același acoperiș, a venit în 2016, la patru ani de la finalizarea studiilor, o perioadă care a presupus mult efort și cercetare la nivelul istoriei cofetăriei românești.

Ana Consulea a reușit astfel să reviziteze, într-un mod original și foarte contemporan, cu ingredientele și tehnicile de astăzi, rețete istorice de prăjituri românești, uitate de foarte multă lume - Tache Ionescu, Carme Sylva, Joffre și Regina Maria.

‘Prăjiturile istorice revizitate au luat naștere în urma unui studiu intens la nivelul cofetăriei românești vechi. Așa am descoperit o serie de lucruri foarte interesante și extrem de puțin știute (spre deloc) despre cofetăria românească. De exemplu, în perioada interbelică, Bucureștiul era capitala cu cele mai multe cafenele și cofetării din Europa. De asemenea, ne vine să credem sau nu, macarons tronau în mijlocul cărții Ecaterinei (Colonel) Steriady încă de la 1875.

Și atunci ne-am pus întrebarea firească: ce s-a întâmplat cu toate acestea și cum de, în 2011, vitrinele cofetăriile din București arătau precum cele ale Franței anilor ’60? Cum ar fi arătat lucrurile dacă nu am fi avut o întrerupere de aproape 45 de ani? Credem cu tărie că, dacă am fi avut continuitate, cofetăria românească ar fi stat astăzi pe podiumul marilor concursuri de cofetărie, alături de Franța sau Italia.

Conceptul inițiativei noastre la Zexe Braserie este, așadar, foarte simplu: să aducem în contemporan vechile rețete românești de prăjituri care erau la ordinea zilei în toate restaurantele, braseriile și cofetăriile românești din perioada antecomunistă și să le arătăm oamenilor cum s-ar fi dezvoltat cofetăria românească dacă nu ar fi suferit întreruperile pe care le cunoaștem cu toții.

Și nu, nu reinterpretăm rețete, ci mai degrabă la revizităm. Toate prăjiturile noastre istorice sunt inspirate din cărți românești vechi. Procesul de revizitare este următorul: testăm rețeta din carte, care, de cele mai multe ori, nu corespunde gustului actual. Așa că menținem ingredientele, gusturile principale și creăm un desert nou, în liniile celui din carte, dar adaptat gustului actual, cu ingredientele și tehnicile actuale.

Prăjitura Regina Maria este inspirată din cartea „Dulciuri”, de Maria General Dobrescu. În versiunea veche, prăjitura avea la bază un blat dens cu fructe uscate, unt, migdale și caise, care semăna cu o coroană plină cu nestemate. În primă fază, am păstrat blatul cu fructe uscate, dar am decis să îl schimbăm când ne-am dat seama că devine o prăjitură mult prea grea pentru primăvară-vară. Și, cum voiam să o avem în meniul permanent, am păstrat migdalele într-un biscuit mult mai ușor și am introdus fructele în interiorul unei creme de vanilie, turnată într-o formă delicată, de floare. O prăjitură demnă de o regină care vedea frumusețea drept o datorie a oricărui suveran.’ Ana Consulea