Am copilărit la țară, la 25 km de Bacău, spre Piatra Neamț. Până în liceu, ultima săptămână de școală nu era despre teme, ci despre planuri de vacanță și pregătirea bagajului. În ultima zi, după ce se încheia programul, ghiozdanul era lăsat deoparte și înlocuit cu valiza pentru bunici.
Acolo am învățat, încă de mică, ce înseamnă relația firească cu mâncarea și cu produsul: respectul pentru ceea ce pui pe masă, răbdarea de a aștepta sezonul potrivit, grija pentru detalii. Erau lecții trăite zi de zi, fără a fi numite ca atare.
Anii petrecuți apoi în bucătării din domenii de vânătoare și proprietăți private rurale din Marea Britanie au reprezentat o altă școală: a disciplinei, a atenției la detalii și a valorii produsului local, bine făcut. Am descoperit acolo cum funcționează o agricultură integrată cu gastronomia, cum se construiește o experiență autentică pentru oaspeți și cât de importantă este colaborarea dintre grădinari, bucătari și producători locali.
Drumul spre brânzeturi a venit firesc. Este un univers unde se întâlnesc toate acestea: munca pasionată și riguroasă, identitatea locală, simțul gustului și cultura gastronomică. Ca somelier de brânzeturi, am regăsit bucuria de a înțelege un produs de la origine, de a-i descifra expresia dată de sezon, spațiu și stil, dar și dorința de a educa și de a construi punți între producători și consumatori.
Din copilărie am păstrat simplitatea și legătura cu pământul. Din bucătărie – rigoarea și plăcerea de a pune gustul în valoare. Din brânzeturi – răbdarea, curiozitatea și convingerea că lucrurile bune cer timp și oameni dedicați. Toate se leagă prin respectul pentru ceea ce este autentic și împărtășit cu sens.