Lucia Nora Morariu, Economia susține democrația în România

Fără nicio îndoială, orice companie de succes poartă în ADN-ul ei viziunea, valorile și personalitatea celor are au fondat-o și au contribuit la dezvoltarea ei. În cazul EXIMTUR, brandul companiei de călătorii este imaginea în oglindă a atributelor președintelui fondator, Lucia Nora Morariu. Este vorba de seriozitatea și rigoarea ardelenească, de competitivitatea cultivată în Banat (”Banatu-i fruncea”), de modestie și chibzuință - ca valori familiale și comunitare. 

În 1993, Lucia Nora Morariu împreună cu soțul său, sora sa și trei bune prietene au pus bazele EXIMTUR, o companie de călătorii care este astăzi una dintre cele mai importante în domeniu. În 2017, vânzările companiei de călătorii EXIMTUR au depășit 55 de milioane euro, iar în primul trimestru al anului 2018 aceestea au crescut cu 18 procente față de perioada similară a anului trecut. 
Vreme de 25 de ani, EXIMTUR a reușit să mențină un ritm de creștere constant, sănătos, și să impună standarde ridicate în domeniu.

Lucia Nora Morariu a intuit care sunt trendurile în domeniu și a deschis noi perspective pentru industria de travel oriunde s-a aflat, fie că a fost la conducerea companiei EXIMTUR, a structurii asociative de profil, ANAT, sau în guvern, ca secretar de stat în Ministerul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale. În perioada mandatului său la minister, a inițiat demersuri care au adus beneficii consistente turismului românesc, printre acestea numărându-se și inițiativa privind tichetele de vacanță, construcția de programe europene pe fonduri nerambursabile în turism sau introducerea unei noi clasificări pentru staţiuni, care include existenţa canalizării sau a iluminatului public, dar şi alte criterii sanitare pentru autorizarea staţiunilor.

În opinia președintelui-fondator al EXIMTUR, cea mai prețioasă resursă a companiei sunt oamenii. Președintele-fondator al EXIMTUR a făcut tot posibilul ca angajații companiei să atingă maximul potențial. ”Am înțeles, încă de la începuturi, că respectul față de clienți este dat, în principal, de respectul față de propriii colegi. Nu poți să oferi servicii de cea mai bună calitate clienților fără a avea, în relația cu aceștia, oameni motivați, respectați, plătiți corect, cu taxele și contribuțiile privind pensiile și sănătatea achitate integral, la zi. Toți membrii echipei EXIMTUR au criterii de performanță clare și transparente în funcție de care sunt recompensați, participă la programe de formare profesională și sunt promovați pe criterii de competență. Bineînțeles, toți colegii noștri au salariile plătite integral „la alb”, astfel că își pot face planuri de viaţă bazându-se pe EXIMTUR”, a explicat Lucia Nora Morariu. 

Pentru președintele-fondator al EXIMTUR, patriotismul are o definiție specială: ”Patriotismul, în actualul mediu de business, se poate exprima foarte simplu: să îți plătești taxele corect și la timp, să ai toate veniturile angajaților fiscalizate, să respecți legile țării și să susţii dezvoltarea valorilor în comunitatea din care faci parte”, a declarat aceeasta. În anul 2017, EXIMTUR a plătit statului român taxe şi impozite în valoare de peste 1 milion de euro, iar în anii anteriori sumele vărsate la buget au fost asemănătoare. 

Lucia Nora Morariu a crezut mereu că o parte din profitul societății trebuie să se întoarcă spre dezvoltarea comunității care a susținut această evoluție, motiv pentru care EXIMTUR s-a implicat și anul trecut în numeroase acțiuni care au promovat cultura, educația sau sportul, precum Festivalul Internaţional de Film Transilvania – TIFF, CuGet – olimpiada de cultură generală pentru tineri,   deplasarea în SUA a unei echipe de elevi români finaliști într-un concurs internațional de programare organizat de NASA sau susținerea unor echipe performante din sport.

Lucia Nora Morariu deține și calitatea de consul onorific al Sloveniei și crede că acestei țări i se potrivește proverbul ”Esențele tari se păstrează în sticluțe mici”.

Lucia Nora Morariu este un anteprenor care a dovedit, mai ales în vremuri de criză, că are viziune, că are puterea de a transforma provocările și dificultățile în oportunități, că are abilitatea de a implementa soluții care sa ducă la evoluția industriei de travel, în special, cu beneficii semnificative asupra  societății, în ansambul ei.

Victor Gabriel Clătici. Medic Primar Dermatolog

photo © Tiberiu Arsene

Născut la 24 Octombrie 1967, în Petroșani, Hunedoara, am avut șansa să cresc atât într-un mediu artistic, bunica maternă a fost croitoreasă la Teatrul de Stat din Petroșani, cât și într-un mediu istoric, înconjurat de locuri pline de semnificație, atât pentru istoria națională, cât și pentru pentru cea universală: Castelul de la Hunedoara, Cetatea Devei și “leagănul istoriei noastre”- Sarmisegetusa Regia și cetățile dacice.

Copilăria artistică și istorică m-a condus inerent la o specialitate a medicinii – Dermatologia – care îmbină partea artistică și estetică cu partea de “istorie”, respectiv pielea este “oglinda” organismului nostru și ne arată prin tot ce am trecut de–a lungul timpului.

Adolescența, petrecută într-un liceu de renume național - Liceul Decebal Deva, în clasa specială de matematică – fizică, a modelat gândirea mea pe termen lung și aplecarea către formule matematice și legi ale fizicii, și a determinat interesul meu către laser și aplicațiile sale în medicină și biologie.

Ca elemente unice la nivel mondial, sunt mândru că am dezvoltat formula “The 7 S of Skin”, care cuprinde principalii factori cu efecte negative asupra sănătății și frumuseții pielii (Sun, Sugar, Smoking, Skin Care, Stress, Sleep, Second).

Am publicat, în premieră pe plan mondial, un articol referitor la legătura “Butterfly Effect” cu domeniul dermatologiei în general, și cu acneea și rozaceea în particular.

Sunt mândru că sunt Speaker la cele mai importante congrese de laser și anti ageing la nivel mondial, iar steagul României este prezent pe toate meridianele globului la cele mai semnificative manifestări științifice internaționale.

Grand Hotel Continental. O poveste despre eleganta si traditii nemuritoare

View fullsize

A fost odată ca-n povești o vreme când Calea Victoriei nu era Calea Victoriei, ci Podul Mogoșoaiei, o vreme când orașul era împodobit de miresme orientale, cu domni cu joben și doamne în rochii elegante plimbându-se pe bulevardele Micului Paris în calești frumos împodobite. Atunci, când La Belle Epoque era prezentul și nu un trecut îndepărtat.

La numărul 56 peste drum de Teatrul Naţional, călătorii secolului XIX puteau găsi Grand Hotel Broft, un mic hotel cochet construit după stilul chic al hotelurilor parisiene. Tocmai datorită acestui aer de eleganţă franţuzească atât de apreciat de societatea românească din acele vremuri, hotelul Broft a devenit unul din punctele de întâlnire ale aristocraţiei și elitei Bucureștene. Printre cei mai faimoși oaspeţi se numără și Prinţul Napoleon, vărul lui Napoleon al-III-lea, aflat într-o vizită diplomatică la Carol I de Hohenzollern.

Zilele bune se întorc la Continental în 1979, când, după îndelungi renovări, hotelul este redeschis. Ușor ușor, povestea noastră a ajuns și la finalul perioadei comuniste când, după revoluţia din 1989 clădirea este restituită proprietarului de drept, Fundaţia Menachem Elias. În anul 2005, Grand Hotel Continental se închide timp de 4 ani pentru reamenajări. S-a redeschis în decembrie 2009 cu structura actuală de 59 de camere, iar clădirea a fost încadrată în Patrimoniul de Stat, păstrându-și arhitectura originală.

La sfârșitul războiului ruso-româno-turc, odată cu învingerea trupelor otomane la Plevna în 1877, Osman Pașa, conducătorul armatei otomane, a fost reţinut în apartamentul 104 înainte de a fi deportat în Rusia. O poveste veche spune că în timpul marșului victoriei, când trupele Prinţului Carol I treceau pe Podul Mogoșoaiei, Osman Pașa l-a salutat pe Carol de la geamul apartamentului său. Acel marș avea să își lase amprenta asupra istoriei Bucureștiului schimbând numele celui mai important bulevard al său în Calea Victoriei, nume pe care îl poartă până în ziua de astăzi.

Povestea noastră își continuă călătoria pe axa timpului. În 1885 o comisie de arhitecţi anunţă închiderea Hotelului Broft, iar în 1886 pe același loc este inaugurat Grand Hotel Continental, ce avea să reziste încercărilor secolului XX până în prezent. Tot în acea perioadă hotelul trece în proprietatea bancherului Menachem Elias, moștenit apoi de fiul său Jaques Elias. La începutul secolului XX clădirea intră în cea mai glorioasă perioadă a ei, devenind locul preferat de întâlnire al aristocraţilor și elitei vremii. În restaurantul Continental se opreau George Enescu, Liviu Rebreanu, Ion Barbu, Mihail Sadoveanu, maestrul Constantin Tănase și multe alte personalităţi ale vremii.

Cutremurul din 1940 a cauzat daune importante clădirii, renovarea presupunând costuri mari. Hotelul a suferit pentru a doua oară în același deceniu daune serioase, iar în timpul lucrărilor de renovare s-au făcut eforturi mari pentru a menţine faţada originală din secolul XIX.

În 1954 a fost restaurat și redeschis restaurantul Continental, iar oaspeţii erau încântaţi de vocea Mariei Tănase și de orchestra ei.

Intrând în hotel, oaspetele începe o adevărată călătorie a simţurilor. Zgomotul orașului dispare, călătoria începe la recepţie unde piesa centrală este desk-ul achiziţionat de la o reşedinţă nobiliară din Bergamo, iar candelabrele, mobilierul masiv, oglinzile, sunt piese originale create în secolul XIX aduse de la faimoase case de licitaţii din Viena, Parma și Torino.

Grand Hotel Continental nu este doar un loc de cazare în timpul călătoriei, ci o experienţă aparte. Închideţi ochii, inspirati adânc și aproape că veţi auzi caleștile trecând pe Podul Mogoșoaiei, armata regelui Carol trecând victorioasă și pașii lui Osman Pașa în apartamentul 104. Relaxaţi-vă și bucuraţi-vă de liniștea și istoria ce vă înconjoară, de eleganţa și rafinamentul nemuritor al secolului XIX în mijlocul agitatului secol XXI.

Diverse reţete. Un Volum Ilustrat de Reţete şi Amintiri Româneşti

Din pasiunea lor pentru găteală, Ana și Constantin Arabolu au strâns această colecție de rețete dulci scrise de mână în caietul lor, din anii 30 până în anii 90. Părinți, bunici și apoi străbunici, rețetele au ajuns să le fie ilustrate de strănepoata lor într-un album de artă cu rețete, amintiri și fotografii de familie.

‘Nimic nu m-a bucurat mai tare decât să scriu câteva rânduri la o carte de bucate culeasă și splendid gândită, ilustrată meșteșugit și ispititor, de o fată tânără, de o arhitectă, care a construit volumul, ca pe un proiect sofisticat și minunat. O călătorie în timp, dulce, gastronomică. Voi încerca la rândul meu să dau o altfel de rețetă de familie.

Se ia o strănepoată pasionată, designer de produs, foarte rafinată, Ilinca, o străbunică, așa ca pe vremuri, casnică, dar strălucită gospodină, secondată de un soț căruia îi plăcea să bucătărească și se ajunge la o moștenire pentru cei ce vor să vină, ca să descopere cum se împrumuta câte o invenție culinară, din vecini sau de pe la rude, ce se făcea cu vânatul, cum se juca pocher și musai trebuia și o tratație, sau cum se pofteau musafirii la o dulceață ori un șerbet cu apă rece, alături de o cafea turcească, neapărat cu caimac, în ambele sensuri, din laptele pus la prins sau fața comercială, turnată cu grijă din ibric, (înainte de cea cu inimioare de le expresor), care dacă avea și ceva perle negre pe marginea ceșcuței, era semn că intră niște bani, și, cu puțin noroc, apărea și cineva cu har, care ghicea, mai în glumă mai în serios, viitorul, în zațul potrivit!

Manualul ideal, căci, nu-i așa, dragostea trece, atemporal, prin stomac!’ Irina-Margareta Nistor.

www.diverseretete.ro

Mihai Şora. Fotografiat de Simion Buia

View fullsize

photo © ‘Romanian Actors’ by Simion Buia

Două generații distincte: unul trecut ușor de 100, altul de 50. Amândoi proaspeți în gândire și mentalitate, inspirați de valori europene.

Fotograful Simion Buia revine sporadic în România, obsedat de personalitatea actorilor, regizorilor, literaților pe care-i portretizează pentru eternitate. “Cred că ceva unic trebuie să facem fiecare dintre noi, în viață. Eu las în urmă o sumedenie de portrete fotografice și mărturii filmate, cu artiști ai momentului. Și un filosof este un artist, alfel n-ar fi filosof.” Simion Buia.

În România noțiunea de artă este încă rigid interpretată, de mulți însă aproape necunoscută sau neglijată. “Oamenii au așteptări diferite când privesc o fotografie cu un chip de om. Se așteaptă la ceva înscenat, exagerat, “artistic”… Eu în schimb caut simplitatea expresiei umane, vecină cu stilul “ciné-vérité”, fără giumbușlucuri în expresie, cu toate că nu-mi displac Rayogramele dadaistului Man Ray.” Simion Buia

Recent s-a mutat la Berlin. Dar revine, când și cum, pentru a continua proiectul cu mari și mici actori de România, vizibil pe www.romanianactors.com

Pentru cei ce doresc sa inveţe fotografie, Simion a creat ateliere pentru mici și mari la Academia de fotografie.

Cel mai mult și mai mult este preocupat de ceea ce numește “Viața mea” - Martha. Este fiica lui de 10 ani, pe care o plimbă prin lume, educând-o acolo unde tatăl-fotograf tocmai are de lucru. Acum în Germania, mâine în Asia… Neconvențional.