De-a lungul timpului, s-au purtat o mulțime de discuții despre apariția sistemului monetar, iar dezbaterile continuă. Astfel că o incursiune în lumea banilor nu poate fi altfel decât una fascinantă.
În trecut, banii au fost imprimați pe lut, lemn, scoarță, pânză, piele, pergament, folii de metal, cupru și, cel mai recent, pe plastic cu caracteristici asemănătoare hârtiei.
În plus, inovația nu a stat în loc, iar prima utilizare oficială a banilor de hârtie a avut loc în China, în secolul al VII-lea. Practica însă nu s-a răspândit în Europa în următorii aproape o mie de ani. Astfel, primele bancnote din Europa au fost emise abia în 1661, în Suedia. Deoarece erau mai ușoare și puteau fi transportate mai facil decât monedele, bancnotele au devenit populare în foarte scurt timp.
Cu toții suntem de acord că banii reprezintă o creație uimitoare a omenirii, un simbol, un mijloc de transfer al puterii sociale, pentru atingerea unui scop. Banii, după cum se spune, fac lumea să se învârtă. Economiștii spun că banii reprezintă o monedă de schimb, un mijloc de tezaurizare, o unitate de cont, însă sunt, în același timp, și elementul care conferă un statut și un prestigiu în societate, fiind un furnizor de securitate fizică și psihologică și un factor care contribuie la prosperitatea și bunăstarea umană.
Istoria monedei naționale românești începe din 1860, când Alexandru Ioan Cuza a încercat să creeze “românul”. Atunci când regele Carol I a preluat puterea, a reușit să creeze cu succes primii bani românești: leii. Astfel, în 1867, leul devine monedă națională, iar primele monede sunt bătute în țară în anul 1870. Din 1867 și până în prezent au existat patru etape succesive ale leului românesc.
În prezent, moneda națională are o puternică semnificație culturală și artistică. Putem vedea pe bancnote exprimarea dorinței românilor de a păstra vie amintirea unora dintre cele mai remarcabile personaje culturale din istoria României. Astfel, bancnotele pe care le utilizăm în viața de zi cu zi afișează portretele câtorva dintre cei mai mari scriitori și muzicieni români. George Enescu, Nicolae Grigorescu, Aurel Vlaicu, I.L. Caragiale, Lucian Blaga și Mihai Eminescu sunt personalitățile care apar pe bancnotele românești aflate în circulație.
Bancnota de 5 RON afișează portretul cunoscutului violonist și compozitor român George Enescu, celebrul pictor Nicolae Grigorescu este onorat pe bancnota de 10 RON, bancnota de 50 RON prezintă portretul aviatorului și inventatorului Aurel Vlaicu, în timp ce bancnota de 100 RON îl înfățisează pe celebrul dramaturg Ion Luca Caragiale. Bancnotele cu cea mai mare valoare, cea de 200 RON și cea de 500 RON, îi aduc în centrul atenției pe cunoscuții poeți români Lucian Blaga și, respectiv, Mihai Eminescu.
Pe lângă portretele acestor celebre personaje, bancnotele românești integrează multe simboluri culturale și elemente artistice semnificative. Aici, putem vorbi despre clădiri culturale sau elemente reprezentative pentru operele de artă create de acești români faimoși, de-a lungul timpului.
Ar mai fi de menționat faptul că după anul 1989, alte personalități românești au fost reprezentate, la un moment dat, pe bancnotele naționale: Constantin Brâncuși (bancnota de 500 de lei emisă în 1991), Grigore Antipa (bancnota de 200 de lei din 1992), Avram Iancu (bancnota de 5,000 de lei din 1992).
Important de reținut este că banii în sine nu au o valoare reală. Fie că vorbim despre o monedă de metal sau despre o bucată de hârtie, valoarea acesteia este simbolică și transmite importanța pe care oamenii i-o acordă. Valorea banilor este dată, de fapt, de mijloacele lor de utilizare: un mijloc de schimb, o unitate de măsură, un mijloc de tezaurizare, o imagine a culturii unei țări și al valorilor sale.
