O incursiune în istoria României la situl Sarmizegetusa, de Ufuk Tandogan, CEO Garanti Bank

S-ar putea spune că în domeniul în care lucrez, interesul pentru istorie sau cultură nu este prea mare. Cred, însă, contrariul – industria financiară s-a dezvoltat ca parte a culturii civilizației moderne, iar interesul pentru istorie merge mână în mână cu nevoia de a înțelege lumea în care trăim. Ne îndreptăm rapid către un viitor digitalizat, prin urmare, consider că este important să ne aprofundăm cunoștințele în ceea ce privește modul în care societatea actuală, în ansamblu, a căpătat contur.

Prin urmare, de când am ajuns în România în urmă cu 4 ani, mi-am propus să aflu cât mai mult posibil despre istoria și cultura țării. Astfel, unul dintre subiectele care mi-au atras atenția a fost cel legat de perioada dacică. Am citit la un moment dat un articol foarte interesant despre cum dacii se supranumeau lupi sau “cei care sunt asemenea lupilor” și cum steagul lor de război avea forma unui cap de lup. Cartea “De la Zalmoxis la Genghis Khan” a scriitorului român Mircea Eliade este o lectură pe care o recomand pe această temă.

Mitologia dacică mi-a stârnit curiozitatea, așa că, în urmă cu câțiva ani, am decis să vizitez satul Grădiștea Muncelului din județul Hunedoara unde se află ruinele cetății Sarmizegetusa Regia, considerată a fi capitala regatului dacic pre-roman.

Construită la mijlocul secolului I î.e.n, la o altitudine de 1200 de metri, cetatea Sarmizegetusa Regia era cel mai important centru militar și politic din regatul dacic. Structura ei cuprindea cetatea cu ziduri și fortificații, incinta sacră și construcțiile civile. Aparent, inventarul arheologic inițial arată faptul că societatea dacică avea standarde de viață relativ ridicate. 

Sarmizegetusa Regia a fost un centru strategic pentru sistemul de aparare dacic în Munții Orăștiei și includea șase citadele - Sarmizegetusa, Costești-Blidaru, Piatra Roșie, Costeşti-Cetățuie, Căpâlna și Băniţa – toate fiind situri aparținând Patrimoniului Mondial UNESCO.

Ruinele extinse și foarte bine conservate ale Sarmizegetusei creionează o imagine vie a civilizației dacice antice și, chiar dacă nu sunt român, trebuie să recunosc că întreaga zonă m-a  impresionat și aș vrea sa revad aceste locuri minunate.
 

 
 

A view of the Romanian history, at the Sarmizegetusa site

  by Ufuk Tandogan, CEO Garanti Bank

In my line of work, one may believe that there is not much room for interest in history and culture. Nonetheless, I believe the contrary – the financial industry was built on top of a rich cultural component of modern civilization and the interest in history comes hand in hand with the need of best understanding the world we live in. As we rapidly head towards a highly digitalized future, I consider it is important to deepen our knowledge in terms of how society as a whole came in the shape that it is today.

As such, ever since I came to Romania over 4 years ago, I took as a personal project to interact with the country’s history and culture to the best of my ability, and one of the most intriguing topics that have sparked my interest is the Dacian period. I read an interesting article at some point about how Dacians called themselves "wolves" or "the ones the same with wolves", and how their flag when marching into war was in shaped similarly to a wolf’s head. Romanian writer Mircea Eliade’s book “From Zalmoxis to Genghis Khan” is a very interesting read in this regard.

After sparking my curiosity with parts of Dacian mythology, I decided few years back to visit the ruins of Sarmizegetusa Regia, located in the Grădiștea Muncelului village, Hunedoara County, and considered to be the capital city of the pre-Roman Dacian kingdom.

Build in the mid first century BCE, on top of a 1200 m high mountain, the town of Sarmizegetusa Regia was the most important military and political center of the Dacian kingdom. It consisted of perimeter walls and fortifications, a sacred precinct, and a settlement area. Apparently, the archaeological inventory initially discovered at the site demonstrates that the Dacian society had a relatively high standard of living.

Sarmizegetusa Regia was the strategic center of the Dacian defense system in Orastie Mountains, and included six citadels – Sarmizegetusa, Costești-Blidaru, Piatra Roșie, Costeşti-Cetățuie, Căpâlna and Băniţa – all having been named world heritage sites by Unesco.

The extensive and well-preserved ruins of Sarmisegetusa paint a vivid picture of the ancient Dacian civilization, and despite my not being a native Romanian, I must admit that I found it very impressive and I would like to return to these beautiful places.

Cetatea Făgăraş, Cel mai impunator moment al zonei

Cetatea Făgăraş reprezintă cel mai impunător monument al zonei, a cărei construcţie a debutat la sfârşitul secolului al XIV-lea şi a continuat până la mijlocul secolului al XVII-lea, fiind precedată de o fortificaţie din lemn, înconjurată de un şanţ şi val de pământ, datată în secolele XII - XIII.

În secolul al XV-lea, cetatea de piatră, cu o incintă patrulateră, cu patru turnuri bastionare la colţuri şi un turn de avanpost de tip barbacană, era o fortificaţie militară care corespundea sistemului de fortificaţii occidentale, introdus în Transilvania începând cu secolul al XIV-lea. Veacul al XVI-lea aduce cu sine cele mai importante modificări petrecute în arhitectura cetăţii, care vor transforma cetatea de apărare într-un castel cu o puternică fortificaţie exterioară.

În secolul al XVII-lea, transformările arhitecturale – construcţia bastioanelor, modificări stilistice şi artistice, amenajarea şanţului –, stabilesc forma actuală a cetăţii. Atunci, cetatea se prezenta ca o adevărată curte princiară, rolul de bază pe care l-a jucat fiind acela de reşedinţă pentru principii Transilvaniei şi soţiile acestora, ca şi de centru administrativ al marelui domeniu al Făgăraşului.

Asaltată şi atacată de nenumărate ori, cetatea Făgăraşului, cu un sistem defensiv bine închegat, nu a fost cucerită niciodată, din 1500 şi până la mijlocul secolului al XIX-lea, fiind identificate 15 asedii ale cetăţii.

După 1696, a devenit garnizoană a armatei austriece, apoi maghiare (după 1867) şi române (după Marea Unire din 1918), iar între anii 1948-1960 a fost transformată în închisoare comunistă.

Hotel PRIVO, Noi standarde de ospitalitate

photos © Hotel PRIVO

Amplasat într-o zonă retrasă și linistită, aproape de centrul orașului Târgu Mureș, PRIVO este un concept hotelier în care istoria și modernismul se completează reciproc pentru a crea un stil distinct. PRIVO este un refugiu minimalist pentru business și relaxare, unde design-ul propune un dialog cald și primitor între hotelul modern și ansamblul istoric format din Villa Csonka și parcul cu o suprafată de 3.500 mp. 
  
Hotelul este emblematic pentru ceea ce inseamnă noile standarde de ospitalitate, oferind oaspeților camere și apartamente clasificate la 4 și 5 stele, care redefinesc criteriile de design și confort. 

Noul hotel intampină oaspeții cu o abordare modernă, un design simplu, aerisit și o atmosferă ce reflectă caracterul unic al locului.  
   
Simbol al conceptului PRIVO, vizibil din toate spațiile interioare, vila Art Nouveau  marchează dialogul dintre vechi și nou. Restaurată în perioada 2011- 2013, Villa Csonka reprezintă nucleul în jurul căruia a fost construit noul ansamblu și poate fi admirată din toate holurile interioare ale hotelului. Mobilată cu piese originale Thonet și Art Deco recondiționate, cu o vechime de peste 100 de ani, vila dispune de trei camere și trei apartamente cu acces direct din recepția hotelului, fiecare dintre acestea având un design unic. 
  
Restaurantul, Enoteca, sălile de conferințe, spa-ul și parcul sunt câteva dintre elementele prin care hotelul caută să ofere oaspeților simbioza perfectă între muncă și relaxare.

Oaspeții hotelului au parte de o experiență unică, fie că este o cină à la carte sau un team-building.

Premii internaționale Hotel PRIVO: TripAdvisor, Travelers' Choice Award 2017 - locul 1 Top 25 Hotels din România; Luxury Travel Guide, European Awards 2017 - Luxury Design Hotel of the Year; Internațional Hospitality Awards 2016 - Best Design Hotel; World Luxury Hotel Awards - Luxury Business Hotel 2016 și Best Luxury Design Hotel 2015.
  
PRIVO este un restaurant fine dining în care ambianța elegantă și cultura culinară propun o bucătărie internațională și cele mai proaspete ingrediente regionale interpretate într-o manieră contemporană. 

Restaurantul oferă un meniu à la carte cu specific internațional, precum și posibilitatea organizării de evenimente corporate și private, prezentări și degustări tematice. Meniurile restaurantului au fost semnate de Executive Chef Doru Pastramă în 2014, Executive Chef Martin White în 2015 și, incepând de anul trecut, sunt realizate în colaborare cu Certified Master Chef Henrik Sebok. 

Enoteca deține o selecție de peste 320 etichete de vinuri și aproximativ 4.000 sticle,  având o cameră pentru degustări și o cameră dedicată depozitării și tezaurizării pe termen lung. Sommelierul casei, Marius Danciu, a realizat o selecție de vinuri în concordanță cu meniul restaurantului, care să acopere cât mai multe zone viticole ale lumii și tipologii de gust. Enoteca deține o selecție impresionantă de vinuri renumite, iar specialitatea PRIVO este acea descoperire pe care o poate oferi oaspeților.  

La PRIVO se organizează periodic cine gastronomice și degustări de vinuri, iar oaspeții au parte de o experiență unică, fie că este vorba de un astfel de eveniment sau de o cină a-la-carte. 

Premii restaurant PRIVO: World Luxury Restaurant Awards 2016 - Fine Dining Cuisine; Wine Spectator, SUA - Award of Excellence 2016 și 2015; Romanian Top Hotel Awards 2016 - Chef Adrian Florescu, “Bucătarul anului”. 


Hotel PRIVO, A new standard in hospitality.

Set in a private and quiet area, close to the centre of Târgu Mureș, PRIVO is a hotel concept where history and modernity complement each other to create a distinct style. PRIVO is a minimalist refuge for business and leisure, where design offers a warm and inviting dialogue between the modern hotel and the historical ensemble that consists of Villa Csonka and the park, covering an area of ,500 square metres.
  
The hotel is emblematic for what represents new standards of hospitality, offering its guests rooms and apartments, classified with 4 and 5 stars, which redefine the criteria of design and comfort.

The new hotel welcomes guests with a modern approach, a simple, airy design and an atmosphere that reflects the unique character of the place.

As a symbol of the PRIVO concept, visible from all the interior spaces, the Art Nouveau villa marks the dialogue between old and new. Restored from 2011- 2013, Villa Csonka is the core around which the new assembly was built and that can be admired from all interior corridors of the hotel. Furnished with original Thonet and reconditioned Art Deco pieces, at more than 100 years old, the villa has three bedrooms and three suites with direct access from the hotel reception, each of them with a unique design.
  
The restaurant, Enoteca, the conference rooms, the spa and the park are some of the elements through which the hotel seeks to provide its guests the perfect symbiosis between work and relaxation.

Guests are offered a unique experience, whether it is an à la carte dinner or a team-building.

Hotel PRIVO International Awards: TripAdvisor Travelers' Choice Award 2017 - 1st position in the Top 25 Hotels in Romania; Luxury Travel Guide, European Awards 2017 - Luxury Design Hotel of the Year; International Hospitality Awards 2016 - Best Design Hotel; World Luxury Hotel Awards  - Luxury Business Hotel 2016 and Best Luxury Design Hotel 2015.

PRIVO is a fine dining restaurant where the elegant ambience and the culinary culture propose an international cuisine and the freshest regional ingredients interpreted in a contemporary way.

The restaurant offers an international à la carte menu and the possibility of organising corporate and private events, presentations and themed tastings. The restaurant menus were signed by Executive Chef Doru Pastramă in 2014, Executive Chef Martin White in 2015 and, since last year, they are realised in collaboration with Certified Master Chef Henrik Sebok.

Enoteca has a selection of over 320 wine labels and approximately 4,000 bottles, with a tasting room and a room dedicated to long-term storage and hoarding. The house sommelier, Marius Danciu, has made a selection of wines in accordance with the restaurant's menu, covering many of the world's wine regions and tastes. Enoteca has an impressive selection of famous wines, and the PRIVO specialty is that discovery that can be offered to guests.
  
At PRIVO, gastronomic dinners and wine tastings are periodically organised and guests can enjoy a unique experience, whether it's such an event or dinner à la carte.
  
PRIVO Restaurant Awards: World Luxury Restaurant Awards 2016 - Fine Dining Cuisine; Wine Spectator, USA - Award of Excellence 2016 and 2015; Romanian Top Hotel Awards 2016 – Chef Adrian Florescu, "Chef of the Year".

Radu şi Bosco, Căutătorii de trufe

photo © TrufArt

Trufa este o ciupercă, crește în pămant, este timidă, se ascunde. O găsim cu ajutorul câinilor antrenați sau al porcilor. Este o rasă consacrată pentru căutatul de trufe, lagotto. Bosco al meu este un lagotto. Este un câine foarte atașat de stăpân, de familie. În casă este ca o jucărie, foarte blând, plăcut, ascultător. Întotdeauna se uită în ochii stăpanului că să afle dacă are voie să facă ceva. 

Sunt 200 de feluri de trufe, aproximativ 20 mai cunoscute și doar  zece și comerciale. 

Faptul că România este țară trufieră încă mai stupefiază lumea. În România avem trufă de vară, sezonul începe prin iulie/august, când e coaptă. Aceasta se găseste mai spre șes. Trufa de vară (Ttuber aestivum) este mai slab calitativă, deci și mai ieftină, este o trufă folosită mai mult la procesare, pentru obținerea unor produse conexe (unt, uleiuri aromatizate, salse, creme etc.). Apoi, toamna, găsim alte trufe (de exemplu, uncinatum), la o altitudine mai mare, iar târziu în iarnă (noiembrie, decembrie), în anumite zone, mult mai sus, avem chiar și magnatum pico (trufa albă). Totul depinde de condițiile climaterice (rece, umed, temperaturi nu mai mari de 6-7 grade, fără îngheț) din acea zonă, când putem găsi trufă de extraordinar de bună calitate . Este vorba despre o perioadă foarte scurtă, o săptămână, maximum două, când trufa e exact în vârful de coacere și condițiile sunt propice. 

Le recomand celor care gustă trufa pentru întâia oară să înceapă treptat: prima dată, trufa de vară, mai moale, cu un gust mai apropiat de ciupercă, mai uşor acceptabilă, după aceasta uncinatum, o trufă mai intensă, mai aromată, şi, la un moment dat, dacă îşi permit şi din punct de vedere financiar, să guste din trufa albă. Dacă ajung la ea, garantez că acolo rămân.

Mocănița, prin ochii unui bancher expat. Ufuk Tandogan, CEO Garanti Bank România

Am venit în România în calitate de CEO al Garanti Bank în urmă cu aproape cinci ani. Să numesc această țară ca fiind doar locul în care lucrez ar fi prea puţin. Ȋn tot acest timp am ajuns să apreciez cultura complexă și fascinantă a României, oamenii muncitori și foarte primitori de aici, dar și peisajele țării.

Ȋn timpul călătoriilor de afaceri, am avut privilegiul de a descoperi mai multe zone, si de a observa obiceiurile și accentele diferite ale oamenilor, îmbogățindu-mi astfel nivelul de cunoștințe și curiozități despre România.

Ar fi greu să compar zonele între ele, dar dacă ar fi să aleg o destinație preferată, aș spune Bucovina sau Maramureș. Un drum cu Mocănița, de exemplu, a fost pentru mine o experiență fascinantă, așa cum cred că ar fi o călătorie în timp – după ce treci de stația de tren Vișeu, rămâi fără semnal la telefon și orice formă de contact cu lumea modernă se pierde, iar peisajul dimprejurul căii ferate îți taie respirația.

Pentru cineva care trăiește în era tehnologiei care se transformă rapid, care pune accent pe rapiditate în viața profesională, care călătorește des cu avionul, această parte a României și această experiență, în mod particular, m-au făcut să mă destind. Sunt convins că românii cunosc bine zona, de aceea i-aș invita pe toți expații care locuiesc aici să facă o plimbare cu Mocănița. Cu siguranță nu vor regreta. 
 

 
 

The Mocănița train, in the eyes of an expat banker

 Ufuk Tandogan, CEO Garanti Bank România

I came to Romania, as CEO of Garanti Bank, almost five years ago now. To just name it the place where I work is an understatement. In this timeframe I came to appreciate the country's complex and fascinating culture, its hard working and warm hearted people, as well as its landscapes. 

During my business travels, I have had the privilege of discovering all the country's areas, experience people's different customs and accents and expand my knowledge and curiosity about Romania. 

It is hard to make comparisons, but if I would have to name a favourite destination, on top of my list would be Bucovina sau Maramureș. A trip with the Mocănița train, for example, is as fascinating as a journey back in time would most probably be – after leaving Viseu train station, you are left with no cell phone signal, any contact with the modern times seems to be lost, and the scenery across the path is breathtaking. 

For someone who lives in a fast moving technological environment, who puts emphasis on the idea of speed in their everyday professional life, who often travels by plane, this part of Romania and this particular experience has always had an unwinding effect on me. I am convinced that native Romanians already know this, so I extend an invitation to all expats living here: make sure you go for a ride on the Mocănița train. You will surely not regret it.