Odă Patriei. Una dintre tapiseriile cu cele mai mari dimensiuni din lume

View fullsize

Anul 1971, aveam 18 ani, picasem examenul la Arte Plastice și m-am întâlnit cu Gheorghe Iacob , vecin cu mine, pictor monumentalist, pe strada Constantin Sandu – Aldea, strada unde locuiau in acea vreme 20 de artiști plastici, și i-am spus durerea mea. Pe loc am primit o invitație să lucrez la o tapiserie pe care o începuse de puțin timp. Mi-a arătat despre ce e vorba, m-a întrebat dacă o să mă descurc și am răspuns cu entuziasm că da.

Așa a început una din cele mai interesante experiențe din viața mea, participând la transpunerea lucrării unor artiști într-una din tapiseriile cu cele mai mari dimensiuni din lume. Era una dintre cele trei tapiserii care se află și acum la Teatrul Național, “Odă Patriei”.

Am lucrat cu pasiune până la terminarea ei, a fost o experiență unică, irepetabilă și mă bucur că am avut ocazia să fiu o părticică dintr-un grup de lucru care a făcut posibilă transpunerea ei în realitate.

Tapiseria are 100 de metri pătrați, iar pentru că aceasta să fie țesută a fost construit un gherghef dublu, ceva mai lung de 10 metri, pentru care a fost construit un atelier pe măsură. Lucram numai pe lumina de zi, pentru că nuanțele de lână folosite să fie corect alese. Din când în când trebuia să slăbim ghergheful, pentru a rula lucrarea, ca să ajungă din nou într-o poziție bună de lucru, operație care dura o zi întreagă. Nu te întâlnești de două ori cu o asemenea ocazie în viață, iar eu am avut norocul și bucuria asta.

Anca Nazarie Manu

Gheorghe Iacob și Virgil Almășan – autorii proiectului

Viorica Iacob – transpunerea proiectului pe cartonul după care s-a lucrat

Prietenii lui Puiu Manu

Născut la mijlocul anilor `60, am avut şansa să fac parte din generaţia de copii care a crescut cu minunatele benzi desenate de Puiu Manu. Am navigat la bordul goeletei Speranţa, alături de Anton Lupan şi frumoasa Adnana, în căutarea lui Pierre Vaillant. M-am bătut cu cotropitorii turci, alături de Dan Buzdugan. Am fost unul dintre membrii clubului “Cutezătorii”, alături de Dim Dunăreanu, acest James Bond socialist, descoperind împreună comori şi combătând răufăcători.

Aşa încât, la începutul anilor `90, după schimbarea de regim, unul dintre primele lucruri pe care le-am făcut a fost să-l caut pe Puiu Manu. L-am găsit, locuia pe o străduţă liniştită din Bucureşti, cu nume predestinat - Alizeului - potrivit pentru un artist sportiv îndrăgostit de mare şi de navigaţia cu pânze.

Împărtăşind aceeaşi pasiune pentru benzi desenate, ne-am împrietenit instantaneu şi, de 25 de ani, milităm împreună pentru promovarea celei de-a noua arte. Am organizat expoziţii şi am participat amândoi la manifestări şi saloane BD din Bucureşti, Constanţa, Craiova, Iaşi, Târgu Mureş, Sibiu, Caracal dar şi din Bruxelles, la Muzeul Benzii Desenate. Între timp, Puiu Manu a desenat şi publicat 10 noi albume de benzi desenate. Eu am scris Monografia Puiu Manu - prima ediţie a fost publicată în 2009, iar a doua zece ani mai târziu.

Evident, la manifestările noastre au început să vină şi alţi foşti cititori ai BD-urilor semnate de Puiu Manu în anii `70-`80. Profesorul Adrian Cioroianu, “fan BD cu ştate vechi”, după cum declara într-un articol din Dilema Veche, l-a inventat pe Căpitanul Ro, primul supererou românesc, special pentru Puiu Manu.

Marius Leştaru, profesor la Universitatea din Bucureşti, i-a scris mai multe scenarii BD: Dim - Sarabandă în Golful Aden, Ioniţă Tunsu, haiduc de Bucureşti şi Istoria e cea mai frumoasă poveste în benzi desenate. Ultimul a reprezentat un proiect de mare întindere şi a apărut în serial, între 2014-2018, în paginile noii reviste Cutezătorii.

Ion Manolescu, scriitor şi profesor universitar, a ţinut neapărat ca pe coperta volumului său de exegeză Benzile desenate şi canonul post modern să figureze un desen cu Dim Dunăreanu, personajul emblematic al lui Puiu Manu.

Lucian Ciucu, redactor la Televiziunea Română, şi el mare colecţionar de benzi desenate, foarte exigent în ceea ce priveşte arta BD românească, şi-a schimbat opinia când a văzut planşele originale ale lui Puiu Manu, şi a realizat pentru TVR o emisiune specială dedicată maestrului.

Multă lume îl cunoaşte pe Radu Oltean, cel care de 20 de ani se străduie să reconstituie grafic istoria ţării noastre, prin albumele ilustrate publicate de Humanitas. Puţini sunt însă cei care ştiu că artistul este un colecţionar de BD şi, evident, un bun prieten al lui Puiu Manu.

Cel mai nou sosit în grupul bedefililor este Nicu Pepene, istoric şi director al Muzeului Judeţean de Istorie din Braşov. În cadrul celei de-a doua ediţii a Festivalului Benzilor Desenate Istorice de la Braşov, domnia sa a creat o expoziţie nemaivăzută la noi în ţară, reconstituind în trei dimensiuni atelierul şi universul grafic al maestrului Puiu Manu.

De altfel, dânsul este şi editorul unui album BD cum nu s-a mai publicat niciodată în ţara noastră, prin tema aleasă – evenimentele din decembrie 1989, prin numărul de planşe - 220 şi mai ales prin numărul de autori implicaţi în proiect - 39 de desenatori! Printre aceştia, evident, Puiu Manu, care şi-a desenat lucrarea după un scenariu semnat... Nicu Pepene! Toţi aceşti profesori, artişti, scriitori, am devenit devenit prietenii maestrului, şi prieteni între noi, pentru că, aşa cum spunea Adrian Cioroianu, “Puiu Manu este Polul Nord al pasiunii noastre”!

Dodo Niţă, autorul Istoriei Benzii Desenate Româneşti

Lemn Aur Lumină: povestea Maitec continuă la Muzeul Național de Artă al României până pe 31 martie

Expoziția Lemn Aur Lumină, inaugurată în octombrie 2019, continuă la Muzeul Național de Artă al României până pe 31 martie: cea mai amplă retrospectivă din ultimul deceniu dedicată Sultanei și lui Ovidiu Maitec, într-un dialog vizual inedit cu Dana și Stéphane Maitec.

Dacă Ovidiu și Sultana Maitec sunt două repere incontestabile de care se leagă evoluția și inovația în sculptura și pictura românească de după 1950, expoziția propune o perspectivă contemporană asupra creației lor, în dialog cu un nou limbaj artistic: fotografia. Stéphane Maitec, fiul celor doi artiști, lucrează, din 2002, alături de Dana Maitec: un duo care și-a construit o impresionantă carieră internațională în fotografia artistică. Două generații de artiști din aceeași familie, trei limbaje artistice diferite – pictură, sculptură, fotografie –, 4 destine care s-au format în proximitate, în căutarea unui drum propriu în artă: aceasta este povestea Maitec, care se suprapune și interferează cu parcursul artei românești din ultima jumătate de veac. Peste 70 de sculpturi de Ovidiu Maitec și peste 50 de picturi de Sultana Maitec formează nucleul expoziției în oglindă a cuplului, iar Dana & Stéphane Maitec prezintă peste 30 de lucrări din cea mai recentă serie a lor, Reflections.

Recunoscut astăzi ca unul dintre cei mai importanți sculptori români după Brâncuși, Ovidiu Maitec s-a născut în 1925, iar la începutul anilor 60 va avea revelația formei perforate care îl va consacra ca „sculptorul care a introdus lumina în lemn”, potrivit lui Mircea Eliade. Ovidiu Maitec a avut șansa unor călătorii, întâlniri și expoziții revelatoare: îi va cunoaște pe celebrul galerist Richard Demarco și pe colecționarul britanic Jim Ede, grație căruia lucrările sale se află astăzi la Tate Gallery si alte prestigioase colecții internaționale. Perforațiile ritmice ale lemnului, unice în arta europeană a vremii, vor rămâne marca sa vizuală dominantă și principala sa inovație tehnică. În mod paradoxal, Revoluția a însemnat pentru Ovidiu Maitec o tragedie fără egal: în decembrie 1989, în urma schimburilor de focuri din zona Televiziunii Române, atelierul lui Ovidiu Maitec a ars complet. Artistul a pierdut în incendiu peste 70 de lucrări, arhiva și corespondența, iar acest moment avea să-i marcheze profund ultimele decenii de viață.

Expoziția prezintă, în același timp, destinul de excepție al unei artiste – Sultana Maitec – care a decis o spectaculoasă ruptură față de trendul figurativ dominant al epocii în care s-a format. După o fază figurativă inițială, începând de la finele anilor ’60, Sultana Maitec va opta pentru o pictură nonfigurativă construită în tehnica foiței de aur, desprinzându-se progresiv de figurativ și de descriptivul cromatic, pentru a ajunge, în perioada maturității artistice, în seria Sorilor și a Pomonelor, la o metafizică și o puritate exemplară a formei, derivată din însăși natura aurului care devine materialul esențial și marca vizuală dominantă a Sultanei Maitec.

Lemn Aur Lumină aduce, în premieră în România, seria Reflections, realizată de Dana & Stéphane Maitec. Într-o epocă a manipulării fără precedent a imaginii, cei doi artiști propun o experiență genuină a lucrului cu fotografia, în care intervenția tehnică este aproape zero. Lucrările din această serie pot părea, la o primă vedere, similare picturii, sau, prin iluzia de tridimensionalitate, sculpturii: ele sunt însă fotografie pură. Cum au ajuns Dana & Stephane Maitec la acest rezultat? Publicul este invitat să fie parte activă în chiar procesul facerii imaginii, într-o instalație interactivă – surpriză.

Lemn Aur Lumină, 30 octombrie 2019 – 31 martie 2020, Muzeul Național de Artă al României

Curator: Irina Ungureanu

Organizatori: Primăria Capitalei, prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic si Expo Arte, MNaR si Asociația Maitec

Parteneri media: TVR 3, Radio România

Brandul românesc de bijuterii din aur IONA anunță o premieră în producția bijuteriilor fine din România

Brandul românesc IONA lansează prima colecție de bijuterii fine cu email colorat, o premieră pentru bijuteriile de serie produse în România.

Bijuteriile IONA din colecția ART NOUVEAU combină aurul cu tehnica emailului, folosită în bijuterie în perioada Art Nouveau pentru a da culoare și a evidenția forme complexe de plante, păsări și insecte.

Emailul este un material format dintr-o pudră fină de cuarț, siliciu, borax și alte elemente chimice, iar în bijuteriile IONA se folosește tehnica Champlevé, aceasta presupunând umplerea spațiilor din interiorul bijuteriilor cu email colorat.

Bijuteriile din colecția ART NOUVEAU sunt inspirate de mișcarea culturală cu același nume, care s-a bucurat de un succes incredibil la finalul secolului XIX și care i-a avut ca protagoniști pe René Lalique în bijuterie, pe Alphonse Mucha, Toulouse-Lautrec în pictură și pe Antonio Gaudi în arhitectură.

În colecția ART NOUVEAU de la IONA regăsim cercei, coliere și brățări cu simboluri stilizate specifice perioadei Art Nouveau: elemente organice, insecte și păsări în culori vii și cu forme ondulate.

“Când ne gândim la Art Nouveau, ne amintim prima dată de ilustrațiile complexe realizate de Alphonse Mucha, cu femeia simbol al frumuseții și senzualității, înconjurată de flori în culori calde. În colecția noastră aducem aceste motive în secolul XXI și le facem mai accesibile femeilor din România prin design, preț și disponibilitatea bijuteriilor de serie.

Tehnica emailului este una foarte complexă și ne mândrim cu faptul că suntem primii din România care produc aici bijuterii fine din aur cu email. Am ales să folosim această tehnică la lansarea colecției Art Nouveau deoarece în bijuterie emailul este strâns legat de această perioadă culturală” Simona Telteu, Managing Partner IONA.

Una din piesele la care se lucrează cel mai mult este colierul PEACOCK, fiind necesare cel puțin 12 ore de muncă numai pentru realizarea pandantivului. De altfel simbolul păunului este unul dintre cele mai îndrăgite motive Art Nouveau, fiind asociat bogăției și frumuseții, și păstrându-se încă în ilustrații, țesături și obiecte de mobilier specifice vremii.

IONA este primul brand din România care folosește tehnica emailului în bijuterii din aur cu producție de serie.

Târnava Sighișoara. O firmă românească cu tradiție

Un brand românesc medaliat cu aur și platină în Europa

Târnava Sighișoara sau ‘1949 Tarnava’, așa cum este cunoscut brandul la târgurile internaționale, este una dintre primele fabrici din România care a produs cămăși pentru bărbați și bluze de damă.

Fabrica a pornit ca o cooperativă meșteșugărească în 1949, devenind apoi societate comercială de stat, iar în anul 1996 o companie privată având capital exclusiv românesc.

La nivel internațional, 1949 Tarnava asigură producția în lohn, semilohn sau produs finit pentru branduri de referință, între care - MaxMara, MaxMara Weekend,  Maison Labiche, MX, Lords and Fools, Etudes, Wappen, etc. și, de asemenea, clienți precum poliția germană, jandarmeria italiană și română, vama belgiană sau armata austriacă.

Devansând țări cu tradiție în domeniul confecțiilor, în anul 2000 Târnava a obținut medalia de platină la Târgul Mondial al Confecțiilor de la Geneva, iar în anul 2004 compania a fost medaliată cu aur la Madrid.

Colecția Capsulă – cămașa albă: 100 de ani de la marea unire, 70 de ani de Târnava Sighișoara

Colecția Capsulă a fost lansată în luna decembrie 2018, ca un omagiu adus celor 100 de ani de la Marea Unire, ca semn de respect față de spiritul românesc și față de tradiții.

Am creat 24 de produse pentru femei si barbati, 24 de reinterpretari ale camasii albe clasice. Produsele au avut un design clasic, atemporal pentru care am folosit țesături din bumbac, in, vâscoză și voal.

Colecția de toamnă-iarnă 2019/20, în colaborare cu designerul Rinad Muti

1949 Târnava a lansat la finalul lunii septembrie, colecția FW 2019/20, realizată în colaborare cu Rinad Muti, absolventă a Institutului de Modă din Milano.

Un amestec de feminitate, încredere, putere, eleganță, rafinament și strălucire, pentru femeile puternice, încrezătoare în forțele proprii, dar care urmăresc mereu ultimele trend-uri vestimentare.

Tehnologia Târnava Sighișoara

Fabrica Târnava Sighișoara dispune de ateliere de productie, împărțite în confecționarea detaliilor, transportul semifabricatelor în cadrul liniilor de prelucrare și montaj și finisajele produselor. Societatea oferă construcție și gradare de tipare, broderie, organizarea printărilor și spalărilor, transportul, construcție de mostre și prototipuri.