Andrei Cupşa. Un campion cu sindrom Down face voluntariat.

La ora 8,00 dimineața tânărul de 24 de ani Andrei Cupșa, intră pe poarta centrului ”Luchian” din Baia Mare, ”serviciul lui”. De aproape trei ani de zile el face zilnic voluntariat la acest centru pentru că vrea să ajute, așa cum și el a fost ajutat la rândul lui. Pe umăr poartă geanta de sport pentru că în fiecare zi din cursul săptămânii merge la înot, fitness, dans, iar sâmbăta merge la călărie. Marțea, de la 18,00 – 19,00 face voluntariat și la Centrul de Zi ”Luchian” cu Sportivii Tineri. La centru, ca și la fitness și la călărie, își ajută instructorii și este cel mai bun exemplu pentru ceilalți copii și tineri. De la zi la zi și-a asumat mai multe responsabilități, mai multe sarcini.

Un tânăr ”activ” și ”altruist”, ați spune. Și așa este Andrei, cu mențiunea că este o persoană cu Sindrom Down, ai cărui părinți au decis la naștere că va face tot ce își dorește și a cărui familie l-a sprijinit din tot sufletul.

”Face înot şi merge la sală (înot pentru că urmează nişte competiţii, sală pentru că vrea să arate bine), iese cu prietenii, merge la călărie, iarna schiază, ascultă muzică, găteşte. Când mergem la bunicul la ţară, Andrei este de mare ajutor: aduce lemne, repară lucruri, hrăneşte animalele şi nu uită niciodată să viziteze câteva persoane în vârstă care sunt singure şi au nevoie de ajutor şi companie”, ne povestește Liliana Cupșa, mama lui Andrei. Ea spune că băiatul a învăţat ce înseamnă să ajuţi pentru că şi el a fost ajutat; a învățat de mult cât contează exemplul personal pentru că şi el a avut modele (şi le are încă); a văzut ce înseamnă empatia şi acceptarea faptului că toţi suntem diferiţi pentru că el a fost acceptat şi apreciat pentru ceea ce poate şi pentru cine este (el ştie că orice este posibil).

Sporturile practicate, perseverența și calitățile l-au adus pe Andrei Cupșa în lotul de tineri de la Special Olympics România cu care va participa în luna martie anul acesta la Jocurile Mondiale de la Abu Dhabi. Din 2011, participă în fiecare an cu Special Olympics România la diverse competiții naționale și internaționale. În 2013, Cupşa a reprezentat România la Jocurile Mondiale de Iarnă din Coreea de Sud, unde a câștigat medalia de argint la proba de slalom uriaş. Băimăreanul mai deţine trei medalii de argint câştigate în competiţii internaţionale, la probele de nataţie (în Monaco şi Ucraina). Zecile de medalii și diplome stau la loc de cinste în cameră lui.

Dacă ar fi să se prezinte singur, ne spune că îi plac muzica, filmele horor și jocurile PS4. ”Fac schi și înot de la 9 ani, sunt un mare campion și voluntar la Centrul „Luchian” unde îi ajut pe copiii mici la puzzle, logopedie, gimnastică și ce mai trebuie pe acolo. Am cea mai bună mamă care este mândră de mine”, spune Andrei. Dacă te uiți pe pagina lui de Facebook descoperi că pasiunea pentru muzică l-a dus la concerte pentru a-și întâlni idolii. Își ajută mama în gospodărie și uneori chiar gătește. A și participat la emisiunea ”Chefi la cuțite”. Andrei face mult mai multe decât mulți tineri de vârsta sa. Asta nu ar fi fost posibil dacă mama sa nu ar fi avut răbdarea și perseverența pentru a-l face pe Andrei să nu se simtă exclus și să își arate abilitățile în activitățile pe care le practică.

Rămasă cu Andrei singură de când el avea un an (tatăl a decedat), Liliana Cupșa s-a bazat doar pe ea și pe bunicii băiatului (părinții săi). Și-a dus copilul la grădinița de masă, iar apoi s-a luptat să fie acceptat la școală de masă. ”Partea cu școala a fost o luptă a mea cu necunoașterea legii, cu teama de nou a profesorilor și a celor de la inspectorat. Nu am avut probleme cu colegii lui Andrei sau părinții lor. Am plătit profesor de sprijin din banii mei, am mers la ședințe cu părinții, am fost în comitetele de părinți, în consiliile de administrație ale școlii, în toate acțiunile pe care școala le avea (și nu, nu sunt casnică !). Nici măcar nu i-am luat gradul grav de handicap (dacă aveam grad grav nu putea să fie în școala de masă). Integrarea lui Andrei în școala de masă a fost rezultatul luptei noastre și a însemnat deschiderea unui drum. Altfel stau lucrurile azi în școlile din Baia Mare”, mărturisește Liliana Cupșa, de profesie medic. Mama lui Andrei nu a crezut nicio clipă că vor fi lucruri pe care să nu le poată face. Și așa a fost, într-un ritm propriu, cu ajutor și încurajare a mers în picioare, a vorbit, s-a dus la școală și a început să facă sport, lucru care i-a sporit încrederea în sine și abilitățile.

Deși face multe lucruri singur și călătorește singur în unele competiții sportive, drumul până la independența totală este lung. Ceea ce îi lipsește acum lui Andrei Cupșa, tânărul BRAV de la Special Olympics este un loc de muncă plătit. Nu neapărat pentru bani, ci pentru încrederea pe care i-ar da-o banii câștigați de el.

Participarea la Jocurile Mondiale Special Olympics de la Abu Dhabi 2019 îl pot readuce iar pe Andrei în atenția opiniei publice pentru că el este decis să câștige o medalie cu care să se întoarcă fericit în România. Poate atunci vor fi și angajatori care vor vedea în tânărul Cupșa doar Abilitățile!

Proiectul Ştiinţă & Tehnică. 135 de ani.

Proiectul Ştiinţă & Tehnică are o tradiţie de 135 de ani, începută odată cu publicarea de către Luigi Cazzavillan a Ziarului călătoriilor şi al întâmplărilor de pe mare şi uscat - prima publicație românească de popularizare a științelor (iunie, 1884).  

Gazeta conținea articole, comentarii științifice, biografii și rețete practice, fiind considerată  „cea mai veche și mai apreciată revistă scrisă pe înțelesul tuturor pentru răspîndirea științei și cunoașterea lumii prin călătorii”.  

În 1954 prin contopirea revistelor Ştiinţă şi Tehnică pentru Tineret şi Ştiinţă şi Cultură se naşte cel mai cunoscut şi apreciat brand al presei ştiinţifice din România, Ştiinţă și Tehnică, care va avea o apariţie neîntreruptă până în anul 2008.  

Din 1977 până în prezent la revista a lucrat profesorul Alexandru Mironov – unul dintre cei mai cunoscuți  animatori al științei. Începând cu 4 aprilie 2011, Fundația Dinu Patriciu împreună cu Adevărul Holding relansează pe print și în online Știință & Tehnică.   

În cele peste 600 de numere de revistă și în cele câteva mii de articolele, cititorii au regăsit în paginile revistei noutăți despre spațiul cosmic, dar și despre cel interior, al corpului omenesc; despre viitor, dar și despre istorie. Cu fiecare știre, un grăunte de adevăr a fost sădit în mințile cititorilor.  

Pentru mulți dintre cititorii S&T, revista a fost mașina ce a fabricat visul de a deveni cercetător, inginer, chimist, programator. Pentru mulți, a fost posibilitatea de a proiecta Viitorul.

Din ianuarie 2015, revista Știință&Tehnică este editată de Science&Technology Press, companie de publishing specializată în mass media și evenimente de popular science și îi numără în continuare printre senior editori pe Alexandru Mironov, Cristian Român și Andrei Dorobanțu.

 

Muzeul Național al Literaturii Române. Un autentic tezaur literar

photo © Muzeul Naţional al Literaturii Române

Muzeul Național al Literaturii Române adăpostește un autentic tezaur literar format din manuscrise, cărți, obiecte personale, obiecte de artă, fotografii, înregistrări audio-video care redau într-o imagine metaforică profunzimea și complexitatea întregii arte a cuvântului în literatura română.

În prezent, Muzeul Național al Literaturii Române deține peste 300.000 de piese, organizate în aproximativ 300 de colecții, cuprinzând manuscrise ale celor mai mulți scriitori importanți, precum Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, Titu Maiorescu, I. L. Caragiale, Ion Creangă, Lucian Blaga, Ion Vinea și mulți alții.

Clădirea din str. Nicolae Crețulescu nr. 8, în saloanele căreia Muzeul Național al Literaturii Române expune o parte din colecții, a aparținut generalului de divizie Leon Mavrocordat. Pe harta Bucureștiului din 1899 este reprezentat grafic un imobil, dar amprenta e un pic diferită de casa actuală. Intrarea, de pildă, se făcea pe latura sudică a casei. În Anuarul Bucurescilor editat de Carol Göble în 1904, generalul, pe atunci colonel, nu figurează ca locatar la nr. 8 din strada Umbrei, cum se numea atunci strada Nicolae Crețulescu. În schimb, în Anuarul din 1906 îl regăsim la această adresă.

Editura Muzeului Literaturii Române a fost înfiinţată cu scopul de a împărtăşi cititorilor rezultatele muncii cercetătorilor care studiau manuscrisele aflate în patrimoniul Muzeului Naţional al Literaturii Române, în 1994.

Pe lângă expoziția de bază și patrimoniul deținut în arhivele și depozitele sale, Muzeul Național al Literaturii Române are în custodie patru case memoriale și o expoziție, organizate într-o rețea proprie- Casa memorială “Tudor Arghezi – Mărțișor”, Casa memorială “George și Agatha Bacovia”, Casa memorială “Ion Minulescu și Claudia Millian”, Casa memorială “Liviu și Fanny Liviu Rebreanu”.

Lucia Nora Morariu, Economia susține democrația în România

Fără nicio îndoială, orice companie de succes poartă în ADN-ul ei viziunea, valorile și personalitatea celor are au fondat-o și au contribuit la dezvoltarea ei. În cazul EXIMTUR, brandul companiei de călătorii este imaginea în oglindă a atributelor președintelui fondator, Lucia Nora Morariu. Este vorba de seriozitatea și rigoarea ardelenească, de competitivitatea cultivată în Banat (”Banatu-i fruncea”), de modestie și chibzuință - ca valori familiale și comunitare. 

În 1993, Lucia Nora Morariu împreună cu soțul său, sora sa și trei bune prietene au pus bazele EXIMTUR, o companie de călătorii care este astăzi una dintre cele mai importante în domeniu. În 2017, vânzările companiei de călătorii EXIMTUR au depășit 55 de milioane euro, iar în primul trimestru al anului 2018 aceestea au crescut cu 18 procente față de perioada similară a anului trecut. 
Vreme de 25 de ani, EXIMTUR a reușit să mențină un ritm de creștere constant, sănătos, și să impună standarde ridicate în domeniu.

Lucia Nora Morariu a intuit care sunt trendurile în domeniu și a deschis noi perspective pentru industria de travel oriunde s-a aflat, fie că a fost la conducerea companiei EXIMTUR, a structurii asociative de profil, ANAT, sau în guvern, ca secretar de stat în Ministerul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale. În perioada mandatului său la minister, a inițiat demersuri care au adus beneficii consistente turismului românesc, printre acestea numărându-se și inițiativa privind tichetele de vacanță, construcția de programe europene pe fonduri nerambursabile în turism sau introducerea unei noi clasificări pentru staţiuni, care include existenţa canalizării sau a iluminatului public, dar şi alte criterii sanitare pentru autorizarea staţiunilor.

În opinia președintelui-fondator al EXIMTUR, cea mai prețioasă resursă a companiei sunt oamenii. Președintele-fondator al EXIMTUR a făcut tot posibilul ca angajații companiei să atingă maximul potențial. ”Am înțeles, încă de la începuturi, că respectul față de clienți este dat, în principal, de respectul față de propriii colegi. Nu poți să oferi servicii de cea mai bună calitate clienților fără a avea, în relația cu aceștia, oameni motivați, respectați, plătiți corect, cu taxele și contribuțiile privind pensiile și sănătatea achitate integral, la zi. Toți membrii echipei EXIMTUR au criterii de performanță clare și transparente în funcție de care sunt recompensați, participă la programe de formare profesională și sunt promovați pe criterii de competență. Bineînțeles, toți colegii noștri au salariile plătite integral „la alb”, astfel că își pot face planuri de viaţă bazându-se pe EXIMTUR”, a explicat Lucia Nora Morariu. 

Pentru președintele-fondator al EXIMTUR, patriotismul are o definiție specială: ”Patriotismul, în actualul mediu de business, se poate exprima foarte simplu: să îți plătești taxele corect și la timp, să ai toate veniturile angajaților fiscalizate, să respecți legile țării și să susţii dezvoltarea valorilor în comunitatea din care faci parte”, a declarat aceeasta. În anul 2017, EXIMTUR a plătit statului român taxe şi impozite în valoare de peste 1 milion de euro, iar în anii anteriori sumele vărsate la buget au fost asemănătoare. 

Lucia Nora Morariu a crezut mereu că o parte din profitul societății trebuie să se întoarcă spre dezvoltarea comunității care a susținut această evoluție, motiv pentru care EXIMTUR s-a implicat și anul trecut în numeroase acțiuni care au promovat cultura, educația sau sportul, precum Festivalul Internaţional de Film Transilvania – TIFF, CuGet – olimpiada de cultură generală pentru tineri,   deplasarea în SUA a unei echipe de elevi români finaliști într-un concurs internațional de programare organizat de NASA sau susținerea unor echipe performante din sport.

Lucia Nora Morariu deține și calitatea de consul onorific al Sloveniei și crede că acestei țări i se potrivește proverbul ”Esențele tari se păstrează în sticluțe mici”.

Lucia Nora Morariu este un anteprenor care a dovedit, mai ales în vremuri de criză, că are viziune, că are puterea de a transforma provocările și dificultățile în oportunități, că are abilitatea de a implementa soluții care sa ducă la evoluția industriei de travel, în special, cu beneficii semnificative asupra  societății, în ansambul ei.

Mihai Şora. Fotografiat de Simion Buia

photo © ‘Romanian Actors’ by Simion Buia

Două generații distincte: unul trecut ușor de 100, altul de 50. Amândoi proaspeți în gândire și mentalitate, inspirați de valori europene.

Fotograful Simion Buia revine sporadic în România, obsedat de personalitatea actorilor, regizorilor, literaților pe care-i portretizează pentru eternitate. “Cred că ceva unic trebuie să facem fiecare dintre noi, în viață. Eu las în urmă o sumedenie de portrete fotografice și mărturii filmate, cu artiști ai momentului. Și un filosof este un artist, alfel n-ar fi filosof.” Simion Buia.

În România noțiunea de artă este încă rigid interpretată, de mulți însă aproape necunoscută sau neglijată. “Oamenii au așteptări diferite când privesc o fotografie cu un chip de om. Se așteaptă la ceva înscenat, exagerat, “artistic”… Eu în schimb caut simplitatea expresiei umane, vecină cu stilul “ciné-vérité”, fără giumbușlucuri în expresie, cu toate că nu-mi displac Rayogramele dadaistului Man Ray.” Simion Buia

Recent s-a mutat la Berlin. Dar revine, când și cum, pentru a continua proiectul cu mari și mici actori de România, vizibil pe www.romanianactors.com

Pentru cei ce doresc sa inveţe fotografie, Simion a creat ateliere pentru mici și mari la Academia de fotografie.

Cel mai mult și mai mult este preocupat de ceea ce numește “Viața mea” - Martha. Este fiica lui de 10 ani, pe care o plimbă prin lume, educând-o acolo unde tatăl-fotograf tocmai are de lucru. Acum în Germania, mâine în Asia… Neconvențional.